Un ghjornu assulanatu di tantu tempu fà, una grande nave mercantile fenicia hè ghjunta à a foce di u fiume Belus nant'à a costa di u Mari Mediterraniu. A nave era carica di parechji cristalli di soda naturale. Per a regularità di u flussu è riflussu di u mare quì, l'equipaggiu ùn era micca sicuru. Maestria. A nave s'hè incagliata quandu hè ghjunta à un bellu bancu di sabbia micca luntanu da a foce di u fiume.
I Fenici chì eranu intrappulati nant'à a barca sò simpliciamente saltati da una grande barca è sò corsi versu stu bellu bancu di sabbia. U bancu di sabbia hè pienu di sabbia dolce è fina, ma ùn ci sò micca petre chì ponu sustene a pignatta. Qualchissia s'hè ricurdatu di colpu di a soda cristallina naturale nant'à a barca, cusì tutti anu travagliatu inseme, anu spustatu decine di pezzi per custruisce a pignatta, è dopu anu messu a legna da brusgià. Si sò alzati. U pastu era prestu prontu. Quandu anu imballatu i piatti è si sò preparati per vultà à a barca, anu scupertu di colpu un fenomenu maravigliosu: aghju vistu qualcosa chì scintillava è brillava nant'à a sabbia sottu à a pignatta, chì era assai carinu. Nimu u sapia. Chì ghjè, aghju pensatu d'avè trovu un tesoru, cusì l'aghju messu da parte. In fatti, quandu u focu cucinava, u bloccu di soda chì sustene a pignatta hà reagitu chimicamente cù a sabbia di quarzu nant'à a terra à alta temperatura, furmendu vetru.
Dopu chì i savii Fenici anu scupertu stu sicretu per casu, anu amparatu prestu cumu fà lu. Prima anu mischiatu inseme a sabbia di quarzu è a soda naturale, poi l'anu sciolte in un fornu speciale, è dopu anu trasfurmatu u vetru in grandi dimensioni. Piccule perle di vetru. Queste belle perle sò diventate prestu populari trà i stranieri, è certi ricchi l'anu ancu scambiate per oru è ghjuvelli, è i Fenici anu fattu una furtuna.
Infatti, i Mesopotamiani pruducianu vetru simplice digià in u 2000 a.C., è u vetru veru hè apparsu in Egittu in u 1500 a.C. Da u IX seculu a.C., a fabricazione di vetru prospera ghjornu dopu ghjornu. Prima di u VI seculu d.C., ci eranu fabbriche di vetru in Rodi è Cipru. A cità d'Alessandria, custruita in u 332 a.C., era una cità impurtante per a pruduzzione di vetru à quell'epica.
À partesi da u VII seculu d.C., certi paesi arabi cum'è a Mesopotamia, a Persia, l'Egittu è a Siria anu ancu fiuritu in a fabricazione di vetru. Eranu capaci di utilizà vetru chjaru o vetru culuritu per fà lampade di moschea.
In Europa, a fabricazione di vetru hè apparsa relativamente tardi. Prima di u XVIII seculu, l'Europei cumpravanu vetru di alta qualità da Venezia. Sta situazione hè migliurata cù l'Europeu di u XVIII seculu. Ravenscroft hà inventatu un vetru trasparente. U vetru d'aluminiu hè cambiatu gradualmente, è l'industria di a pruduzzione di vetru hà fiuritu in Europa.

Data di publicazione: 01 d'aprile di u 2023